Punct .

Cu această postare, voi face un lucru ce nu prea-mi stă în caracter: voi scrie despre mine... așa pe față. Nu cred că o să-și imagineze careva că-mi voi turna sufletul pe tavă în fața internetului, însă aș vrea să vorbesc despre un punct și despre cum sper să pot să desenez pornind de la acel punct.

Departamentul Științele Educației al facultății pe care o urmez are o slăbiciune pentru Steve Jobs. Evident că generalizez exagerat, dar nu asta contează. Colegi de-ai mei știu cu siguranță despre ce vorbesc (îi aduc în ”firul narativ” din speranța oarbă, dar îndreptățită că-mi citesc postările; oameni loiali și cu suflet cald; merită menționați; și ei s-ar putea să-mi fie puncte de la care voi putea să fac desene). Mr Jobs a participat ca invitat la cursul festiv/festivitatea de absolvire/cum s-o numi la ei a nu-știu-cărei universități de nu-știu-pe-unde. Dacă mă chinui, găsesc și discursul și informațiile, dar nu asta contează. Așa. De obicei, mă lasă rece discursurile care se vor motivaționale, de la oameni deștepți și care într-un mod sau altul par a fi împliniți. Mr Jobs, însă, a fost altceva. Mi s-a părut sincer. Și mi s-a părut că vorbește ca un pământean. Și mi s-a părut că nu i se pare că e centrul universului, deși ar putea să fie justificat să i se pară. Mi-a plăcut de el. Și mi-a plăcut ce a spus el. Și mi-a plăcut și modul în care a spus-o. 

Printre experiențe și concluzii personale, a vorbit de niște puncte (el le zice dots că nu vorbește limba română; eu o să le zic puncte). Deci, puncte. Pe scurt, tot ce facem noi sunt puncte individuale desenate pe bucata de hârtie a vieții noastre, iar la un moment dat, în viitor, unele puncte se vor uni (el zice connecting the dots). El mai zice și că nu ai cum să vezi aceste legături privind înspre viitor, ci numai privind înspre trecut. Și probabil are dreptate. 

PUNCT .ul (pun intended) de care vreau să scriu a fost desenat de ceva timp. Și scriu despre el pentru mine, pentru că vreau să citesc postarea asta în viitor și sper să-mi confirm ceea ce gândesc acum. Un punct e doar un punct, dar de la un punct poți desena atât de multe și atât de frumoase. 

Dragă Eu din viitor, sper ca acest Punct . să fie originea unui desen frumos și demn de admirat. Te rog să-mi răspunzi. Vreau să știu dacă am avut sau nu dreptate. 

Numai bine, Eu din prezent, deci pentru tine, Eu din trecut sau Tu din trecut... Acum că mă gândesc mai bine nici adresarea nu-i tocmai corectă, fiindcă Eu din viitor de acum, va fi Eu din prezent de atunci... dar nu asta contează. 

P.S. Dragă Punct ., să ai spor cu proiectul ăla.