Masacrul

Ce-i furia ce te cuprinde de obraji
Și fără milă te desfigurează?
Ce-i furia ce rupe părți din tine
Și cu plăcere te brutalizează?
Ce-i furia ce te distruge ceas de ceas
Și viața ta râzând interpretează?
Ce-i furia ce te hrănește cu-n miraj
Ș-apoi când pleacă te paralizează?

Nu mă minți că n-o cunoști...
Nu mă minți că ți-e indiferentă;
Eu știu că ți-e apropiată
Și că din viața ta nu e nicicând absentă.
Eu știu că ție îți e teamă
Și știu că uneori o vrei plecată,
Dar ea te minte, te manipulează,
Căci soarta ta nu o mai vrea salvată;
Dar ea te-nșală, cu har te manevrează
Și ești recrut, pe veci, la ea-n armată.